Cândva cred c-am căzut din lună toţi

Cred că ne-am desprins cumva şi am căzut. Da… Bucăţi de lună. “Precum în cer, aşa şi pe pământ.”

Când am conştientizat cine-i doamna Lună, am adăugat-o pe lista mea cu “De luat în seamă” şi am pus în dreptul ei “!!!”. Mi-am dat seama că nu-s toate pe dos uneori că aşa vor ele, ci pentru că nu le fac eu la timpul potrivit. Aşa că… mi-am potrivit ceasul după ea. După lună.

După ce-am citit şi-am studiat mai multe, mi-am creat un calendar al momentelor oportune sau mai puţin oportune pentru diverse treburi. Nu-ţi imagina că-l urmăresc obsesiv zilnic, nici pe departe. Dar cu timpul te obişnuieşti. Când vreau să mă tund, mă gândesc ce vreau. Să crească repede păruţul meu sau să ţină frizura nouă mai mult timp? Şi-o întreb pe lună în ce toane e.

Tot ce facem zilnic este influenţat de ritmul naturii. Tot. Strămoşii noştri se orientau după mersul lunii de-a lungul întregului an. Luna, ca şi noi toţi de altfel, le are şi ea pe ale ei. Împărtăşesc acum doar câteva de le ştiu.

Luna nouă se plimbă între pământ şi soare. Asta e timp bun pentru începuturi. E timp bun ca orice necesită evoluţie sau creştere să înceapă. O afacere, o casă, copilaşi, tot.

Luna plină este tocmai în capătul opus soarelui, pământul fiind “măgăruş” prins la mijloc. Ăsta e momentul apogeului, al împlinirii şi al succesului, al finalizărilor şi culegerii roadelor.

Te-ai lăsa de fumat, aşa-i? Fă-o când luna scade. Atunci e timp de scăpat de obiceiuri proaste. E timp de curăţenie, de uitare, de despărţire. Iar dacă vrei să faci lucruri să crească, fă-o când luna-i în creştere.

Cât despre vorba “Soarele şi luna nu se întâlnesc niciodată”… nimic mai neadevărat. Sunt zile când soarele şi luna răsar în acelaşi timp. Când luna-i nouă, soarele şi luna răsar în acelaşi timp şi apun în acelaşi timp, iar în zilele cu lună plină, ea apune nici mai devreme, nici mai târziu de răsăritul soarelui. Deci luna nu trece cerul musai noaptea. Există nopţi fără lună. De-asta uneori o vedem pe cer în mijlocul zilei. Nu, nu s-a întors lumea invers şi nu, nu vine sfârşitul lumii.

Eclipsele de lună-s numai la lună plină, eclipsele de soare-s numai la lună nouă.

Luna trece peste o zodie în două zile jumate şi peste toate în 28-29 zile.

La lună plină pământul se zguduie mai tare.

Turul complet al lunii în jurul nostru este de 29 de zile jumate. Coincide cu pasul bioritmului emoţional şi cu perioada de ovulatie la femei. Cei mai mulţi bebei sunt concepuţi în perioadele de lună în creştere, deci fertilitatea femeilor este mai mare între luna nouă şi luna plină. Şi cine vrea musai băiat, chiar să insiste în perioada asta.

Când luna plină-i de 2 ori în aceeaşi lună, cică vremea se va înrăutăţi în luna următoare.

Dacă ne tundem părul sau ne tăiem unghiile când luna creşte, ne asigurăm o creştere şi o regenerare naturală de minune.

Dacă plantăm copaci sau alte verzituri la luna în creştere, se prind şi se dezvoltă mult mai sănătos. Nu-i bine să le mutăm în ghivece sau pământ nou în perioadele cu luna în descreştere. Nu-i nici de semănat atunci.

Dacă ne-apucăm de o cură de slăbire, cel mai potrivit e atunci când luna este în descreştere. Altfel, organismul va avea nevoie de mai multă mâncare ca de obicei, senzaţia de foame crescând.

Fluxul şi refluxul sunt şi ele strâns legate de toanele şi mersul lunii. Forţa gravitaţională a ei, mult mai redusă decât a pământului, are efect nu numai asupra apelor din ocean, ci şi asupra oricăror corpuri de pe pământ. Cele mai puternice maree au loc la lună plină şi lună nouă, când soarele, luna şi pământul sunt în linie dreaptă.

Anul nou chinezesc începe la a doua lună nouă de după solstiţiul de iarnă, undeva între 21 ianuarie şi 20 februarie. În calendarul islamic, luna musulmană începe la fiecare lună nouă.

Ce să mai… strămoşii noştri au fost băieţi deştepţi… Noi cred că ne-am pierdut puţin printre claxoane şi haos.

De sus venim. Căzuţi din lună toţi. Zic să ne revenim puţin şi s-o urmăm. Ea e de partea noastră.

One Comment

Lasă un răspuns